UNDE E „CĂPITANUL BĂSESCU”?

Acum, când în sfârşit visul lui Traian Băsescu s-a împlinit, preşedintele pare că doarme mai bine ca niciodată. Întotdeauna, cel mai puternic politician al ultimilor ani a avut sau şi-a inventat câte o stavilă: ba, ca primar, avea mâinile legate, pentru că bucureştenii nu i-au dat Consiliul; ba, ca preşedinte, avea un Parlament ostil şi, în loc să fie lăsat să se ocupe de binele ţării, era nevoit să lupte cu cei 322 de mişei; ba, tot ca preşedinte, era obligat să se aşeze la masă cu un premier care-l lucra pe la spate sau, tot ca preşedinte, păstorea un guvern a cărui jumătate era colorată în roşul pesedist…

De fiecare dată când a vrut să facă ceva semnificativ n-a putut. De fiecare dată când a încercat să mişte lucrurile i s-a împotrivit câte un berbec. Ei, acum gata! S-a terminat! Nimeni nu-i mai stă împotrivă. Guvernul e pe de-a-ntregul al partidului prezidenţial (mai sunt şi ceva udemerişti pe acolo, dar sunt cantitate neglijabilă). Premierul nu-i iese din cuvânt şi-i cere sfatul la fiecare pas. În Parlament, PDL controlează lejer majoritatea cu ajutorul „grupului independenţilor”, care se umflă pe zi ce trece.

Liderul providenţial Traian Băsescu, aşa cum l-a văzut jumătate din electorat, se află la începutul unui al doilea mandat, de data aceasta ideal: nu le mai poate cere românilor „daţi-mi Consiliul, daţi-mi Parlamentul, daţi-mi Guvernul şi voi face…”. Le are pe toate. Şi, tocmai acum, el tace! Altă dată atât de vorbăreţ, Traian Băsescu pare că se ascunde de români. Nu tu conferinţe de presă duminică, când n-are media subiecte, nu tu vizite de lucru, nu tu intervenţii în „prime-time” la Realitatea TV, nimic… Linişte. Pe care o mai sparge din când în când doar cu câte o intervenţie mondenă gen „la 99% din români le plac manelele”. Nicio idee, nicio soluţie, nicio sclipire.

Şi asta în timp ce „locotenenţii” săi din Palatul Victoria se dau în bărci cu ţara: băgăm taxa aia, ba n-o băgăm; impozităm aia, ba n-o impozităm; ieşim din criză, ba n-am ieşit, o s-avem creştere economică în ultimul trimestru, însă am avut iar scădere. În cel mai bun caz, evoluţia României în ultimele luni poate fi caracterizată drept haotică, ca deriva unei nave rămase fără combustibil în mijlocul unei ­mări agitate. Iar căpitanul… Căpitanul nu se vede nicăieri. Să ridice mâna matelotul care zăreşte vreo rază de speranţă la orizont!

Dacă România va eşua în zbaterile ei fără noimă în faţa crizei economice va fi rău. Pentru noi toţi. Pe de altă parte, în planul subconştientului colectiv, va fi bine. Va fi bine, pentru că românii vor scăpa odată pentru totdeauna de iluzia liderului providenţial. Important e să ne rămână puterea să punem punct şi s-o luăm de la capăt. Încă o dată!

Anunțuri

Scrie aici comentariul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s