STATUL MILOGILOR

Moţiunea a picat, iar Guvernul îşi va desăvârşi opera de ciopârţire a salariilor şi a pensiilor. Am tot auzit în ultimele două luni, atât din gura preşedintelui, cât şi din cea a premierului Emil Boc, că programul propus de domniile lor înseamnă „reforma statului român”. O astfel de reformă – n-avem suficient, deci să tăiem! – poate face şi administratorul de la buticul din colţ. Problema e că despre o adevărată reformă, o schimbare care să remodeleze temeliile statului, nu vorbeşte nimeni…

Tăierea cu 25% a salariilor tuturor bugetarilor nu va rezolva nimic pe termen lung. Nimeni nu se referă la adevărata boală a sistemului birocratic românesc: ce vrem, de fapt, un stat stufos cu salarii mici, ca să putem plăti armate de funcţionari sau un stat redus, suplu, cu salarii mari în administraţie, care să stimuleze competenţa şi performanţa? Ce e preferabil? Păstrarea a 100% din bugetari şi reducerea salariilor sau reducerea lor cu 50% şi creşterea salariilor cu 100%? Cum vrem să performeze medicul, poliţistul, profesorul, când principalul lui gând e la ziua de mâine şi la subţirimea portofelului? Cum vrem să devină eficient funcţionarul, să fie rapid şi să ne zâmbească de la înălţimea ghişeului său, când duce acasă abia două-trei sute de euro lunar?

O voce aproape singulară care atrage atenţia asupra acestei anomalii este cea a consilierului guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Finanţistul a afirmat răspicat că salariile demnitarilor români sunt „extrem de mici” în raport cu funcţiile ocupate şi de aceea menţin ipoteza de corupţie la nivel înalt. „De aceea nu putem avea în guvern oameni pregătiţi”, spune Croitoru, citat de „Ziarul Financiar”. Corect! Cum vrem să avem miniştri competenţi cu salarii de gunoier german, abia un pic peste o mie de euro? Cum să atragi în administraţie capacităţi, creiere când, în mediul privat, astfel de oameni, puţini de altfel, sunt plătiţi de 10-15 ori mai mult? Cu actualul sistem de retribuire în statul român rămâne doar ipoteza că intri în administraţie ca să te căpătuieşti… Spunea cineva că politica e numai pentru oamenii bogaţi şi că ar trebui s-o practici abia după ce ai făcut cheag în alte domenii. Doar parţial adevărat. Politica ar trebui să fie şi pentru oamenii competenţi, şi pentru profesionişti, şi pentru aspiranţi, pentru toţi aceia cu idei şi cu bune intenţii, pentru că, până la urmă, politica este despre administrarea intereselor noastre, ale tuturor.

Hai să lăsăm populismul deoparte! Ia să plătim miniştrii de la 10.000 de euro în sus (şi, de aici, în jos, grila adaptată corespunzător), să atragem vârfurile din domeniile lor şi, apoi, vom putea avea pretenţii şi îi vom putea „arde” în piaţa publică atunci când fură şi atunci când greşesc. Altfel, ne vom mulţumi cu ciurucuri şi cu combinatori. Abia de aici încolo s-ar putea vorbi de o reformă a statului român!

Editorial apărut în Adevărul – 17 iunie 2010

Anunțuri

Scrie aici comentariul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s